Home

Gândul zilei (guest post by Daria Raducanu)

Leave a comment

Subiect,cadru, centru…  ce au toate astea în comun?
Nu știți? Vă spun eu, fotografia!

Este oarecum normal ca un om care pune mâna pe un aparat foto pentru prima dată să încerce să facă un cadru așa cum îl percepe ochiul lui. El “vede” subiectul pentru că se uită direct la el și deci este în centrul imaginii, nu?
…Plus că este subiectul principal, deci automat trebuie să fie în centru..în centrul atenției! Dar dacă v-aș spune că un subiect poate să fie “în foarte centrul atenției” dacă este plasat mai la stânga…sau mai la dreapta?! Despre regula treimilor și ale ei puncte de forță vă povestesc mai mult data viitoare 🙂

Acum..să ne întoarcem la centrarea noastră..ochiul găsește imediat ceea ce caută și niciodată nu încearcă să exploreze mai departe fotografia, mai ales dacă este un cadru cu forme simple atunci orice element de fundal este pierdut.
Well…nu este chiar corect…dar nici incorect cu totul.
Derutați? 🙂
Păi să vă lămuresc…
Într-adevăr nu sunt multe subiecte care merg centrate, dar asta nu înseamnă că ar trebui să excludem acesta posibilitate.
În general, plasându-se subiectul în centru,îți forțează privirea doar la acea porțiune din imagine astfel încât se ignoră detaliile fotografiei, adică tocmai acelea care întroduc subiectul într-o anumită ambianță,care îi dau contextul și “culoarea”.
Subiectul se poate plasa în cadru în mai multe moduri și sincer vă sfătuiesc să le încercați pe toate,inclusiv centrarea, că doar regulile au fost totuși făcute ca să fie încălcate:) dar pt asta mai întâi trebuie să le cunoașteți!

În the end…if u have good examples of centered subject pls feel free to share and to discuss your work 🙂

AICI.

 

793853_321669224612070_1365805078_o

Momente de poveste la Artistocats

Leave a comment

 “Întotdeauna trebuie  să crezi  in visul  tău”

“Te-ai gândit la un loc unde să bem cafeaua?”
“Da!  Știu exact unde mergem!”

Le trecusem pragul celor de la Aristocats cu o zi în urmă și am zis că e locul perfect unde  s-o surpind pe D.  Și asta n-a fost tot.

Aristocats is presented to you by (tobe):  Maria și Mara!
Nici nu știu cu ce să încep, locul ăsta are atmosfera exact pe sufletul meu.
Maria ne povestește:
Mara și cu mine aveam un vis de a ne face un loc al nostru, un loc unde să evadăm. Citeam în momentul ăla “Confesiunile unui cafegiu” de G. Florescu și ne imaginam cum ar fi ca eu să-mi deschid o ceainărie și Mara un loc de joacă pentru copii. De aici ideea: de ce nu ambele? Am deschis la Vâlcea “Chez Marie”, ceainăria unde puteau veni și copii. Binenteles că ne-am luptat cu cei din jurul nostru pentru a ne împlini acest vis, nu aveam pe nimeni de partea noastră atunci, credeam doar una în cealaltă. Noi eram singurele care chiar vizualizam acest vis. Și știam exact cum va arăta acest loc: o casă micuță, veche, unde să te simți ca acasă. Azi se împlinesc fix doi ani de atunci. Țin minte că m-am dus acasă si am zis: “Eu o să-mi fac o ceainărie. Măcar lăsați-mă sa visez.” Nu mă gândeam la scopul de  avea profit, ci la un loc unde să mă simt împlinită și să îi pot încuraja și pe ceilalți să creadă într-o idee, indiferent cât de năstrușnică ar fi ea.

Noi eram vizibil luați prin surprindere. Niciodată n-am mai întâlnit într-un loc ca ăsta o atmosferă atât de familială.

Așa  ne-am mutat în București, într-un loc mai mare, sperăm că la fel de prietenos, unde continuăm atmosfera de “taclale în sufragerie”.

Nu pot să mă abțin să nu zic a mia oară de familiaritatea dinăuntrul ceainăriei Artisocats.
Camerele sunt împărțite pe momente ale zilei. Îți poți alege unde să stai in funcție de comfortabilitatea acelui moment. Cum intri, pe stânga e salonul English Breakfast – îmbietor la o gustare, la un ceai, aici ai contact direct cu barul și poți lenevi pe canapea la televizor.
Pe partea dreaptă e salonul Mic Dejun unde-ți poți servi in liniște omleta cu de toate după o rețetă de-a Mariei. Aici poți avea un moment de liniște în tumultul vieții. E ca o dimineață la țară.
La etaj, cum urci scările spiralate de lemn, te întâmpină salonul 5 O’Clock Tea ( Roz-Mov, așa l-am numit noi, e preferatul nostru) invitându-te la un fel de uitare de sine. Aici poți citi orice carte vrei din mini-librăria lor și te poți bucura de liniștea unei amiezi leneșe.
Camera de lângă e camera de familie pentru zilele de duminică, atunci când cei dragi se strâng seara la cină.
Ultima cameră, cea cu jocuri, e camera copiilor mici și mari. Eu m-am recunoscut aici, am dat buzna în creioanele colorate, am scris cu creta pe tablă și am făcut dezordine în cățelușii de pluș.

Aici nimic și nimeni nu îți e străin. Mai țineți minte cum vă întreba bunica ce vreți  mâncați?
Nici aici n-or să vă întrebe formal.

“Cu ce îți place? Cu ce vrei să mănânci? Cam asta am în frigider, ce ai vrea?”
Întrebăm asta pentru a apropia relațiile cu cei care ne trec pragul, cei cărora noi nu le zicem clienți, ci musafirii noștri. Sunt foarte fericită aici. E casa mea. Am reușit să facem parte din povestea acestei case minunate. Aici vin și mamele și fetele lor, exact așa cum visam să se întâmple.

Și de unde numele de Aristocats?
Maria, Mara și …Marie, pisica lor botezată după cea din film.

Ce am învățat de la Maria și Mara?
Întotdeauna trebuie să crezi în visul tău.
Acestea fiind spuse, vă așteptăm la deschiderea oficială la sfârșitul lunii Ianuarie.
Se va lăsa cu biscuiți, ceaiuri bune și atmosfera minunată de care v-am tot povestit.

Revenim cu detalii 🙂

Până atunci, bucurați-vă de party-ul de Revelion la Aristocats Bistro aici.

Foto: Daria Raducanu

Interviu cu Dan Miron

2 Comments

Mercenar în lumea creativităţii, se desfăşoară artistic ca “Freeroller on paper” sau pe orice suport care admite extinderea  frontierelor imaginative
“Desenul este auto-dictee-ul care mă urcă în acest Montagne-Russe al creaţiei: de la un party de elefanţi la un grup de becuri iluminate e doar o ciocnire de particule dintre tuş, hârtie şi restul lumii. Eu doar inscripţionez seismografic transpunerea din unde în corelări grafice. Apoi fac alt desen şi alt desen şi tot aşa am strâns de o mapă cu tot felul de lucruri şi personaje, concepte ce dezvoltă alte concepte într-o sinergie care curge de la sine, creând astfel un flux pe care surfez pur şi simplu. Atât.”

Descriere de pe : Grolsch.ro

I: Cine te-a influentat cel mai mult in viata?
Dan Miron: Ohoo… nu pot sa iti zic o singura persoana, sunt o gramada de valori pe care le apreciez; prea multe chestii care luate pe de-a-ntregul…

I: Care este cel mai valoros lucru al tau?
D.M.: Arta

I: Ce iti place cel mai mult sa faci in timpul liber?
D.M.: Arta

I: Ce detesti la altii?
D.M.: Ignoranta, prostia fara margini si… nu stiu, mai multe.

I: Cu ce ocazie minti?
D.M.: Cand sunt nevoit.

I: Cand si unde te-ai simtit cel mai fericit?
D.M.: Cand am simtit ca sunt implinit in ceea ce fac, nu conteaza locul.

I: Ai vreun motto?
D.M.: Am mai multe, dar pot sa-ti spun unul care imi vine acum in minte. Nu te inscrie in nici o competitie in care nu esti sigur ca poti castiga.

I: Sunt multe fete care te vaneaza. Cum reactionezi?
D.M.: Cu diplomatie si tact.

I: Esti o persoana deschisa la noi experiente sau esti mai conservator?
D.M.: Sunt fluctuant.

I: Cum te relaxezi dupa o zi obositoare?
D.M.: Fac o plimbare in aer liber sau ascult o muzica buna.

I: Ce ai si ti-ai dori sa n-ai?
D.M.: O minte intortocheata.

I: Ce n-ai si ti-ai dori sa ai?
D.M.: Am tot ce-mi trebuie, eu mai gafez din cand in cand.

I: Consideri ca ai dus la indeplinire tot ce ti-ai propus sau mai ai unele ambitii ascunse?
D.M.: Am si ambitii, dar n-am realizat tot ce mi-am propus.

I: Ce schimbari ai observat in jurul tau de cand ai devenit persoana publica?
D.M.: Invidie, fatarnicie, deopotriva apreciere, sinceritate uneori, dar foarte rar. Nimeni nu se bucura de succesele tale, doar cei apropiati care sunt in general putini.

I: De ce ai vrut sa fii artist? Tu ai ales asta?
D.M.: A fost o chestie care s-a completat. M-am trezit investit cu harul asta si a trebuit sa merg pe acest drum. Si nu mi-ar fi placut sa fac altceva in viata.




Mai multe despre Dan Miron puteti afla de pe siteul lui : Imagination it’s far beyond knowledge

Dragos VI – Vader Interview

1 Comment

” IT-ul nu e funny”

 

 

Me : You in one word.

Dragos : NO1
(se poate citi si ca numarul unu si ca nimeni)

Me : Stim deja bine cunoscuta diferenta dintre un crocodil. Spune-mi diferenta dintre o rosie.

Me : Let me help. E mai mult rosie decat rotunda si cu verdeata inscrisa mai mult in cerc decat in afara lui.

Dragos : Tinand cont de influenta petelor solare asupra nevrozei pe Pamant, si mai tinand cont de paralelismul cailor ferate romane, nu-i asa dragi prieteni ca n-ati mai vazut tren fara ultimul vagon si nici bloc fara ultimul etaj? ce legatura au toate astea cu tigla de pe casa?
Gata, ti-am raspuns la intrebare.

Me : Ballentines sau Ballentines?

Dragos : Oh, come on… First choice.

Me : Cum e sa fii Dragos?

Dragos : este un personaj foarte greu de jucat, desi mi-a placut scenariul cand l-am citit prima data ( n.r. primavara lui 1978 ) si am acceptat sa-l joc incepand cu decembrie ’78. Sunt deja la al 32lea sezon si cred ca producatorul vrea s-o mai tina.

Me : Care e prima idee care la care te gandesti dimineata?

Dragos : Doua puncte, D mare ( n.r. :D)

Me : Ce ai face daca ai fi prins intr-o gaura?
( primul gand i-a zburat la penis captivus)

Dragos : Desi au fost mai multe gauri, nu am fost pus in astfel de situatii, sa fiu prins intr-o gaura. ( rade…) Chiar suna naspa…

Me : Cum te identifici du DarthVader?

Dragos : Intrebarea e cum se identifica el cu mine. Si el ar raspunde ca ” am invatat de la un mare om, mare caracter. And together we will rule the world and the universe!! ”

…..

Dragos : 13

Me : Ce ar face 13 oameni daca ar fi inchisi intr-o camera cu servere?

Dragos : S-ar certa, probabil. Pentru a se lua o decizie corecta este nevoie de un numar impar de oameni … iar 3 este deja prea mult”

Dragos : And the other questions ?

Me : I have no more questions.

Dragos : You may step down.

Si asa am ajuns sa concluzionam ca Coreea de Nord a atacat Coreea de Sud din cauza unui film porno.

%d bloggers like this: